ion comentariu liviu rebreanu

 ion liviu rebreanu
1. Roman social si realist:
a) viata satului cu intreaga lume taraneasca :"bocotani " , sarantoci , oameni din Pripas , preotul, invatatorul , functionari de stat , oameni politici , reprezntanti ai autoritatilor austro-ungare formeaza o galerie ce ilustreaza o realitat social-economica , polotica si culturala din satul ardelesc din primele decenii ale secolului al xx-lea;
 b) obiceiui si traditi populare , evenimente importante din viata omului ( hora , sfinirea hramului biserici , nasterea , nunta , moartea ):"Ion este opera unui poet epic , care canta cu solemnitate conditiilor generale ale vieti : nasterea , nunta ,moartea";
 c)institutile de stat : scoala , biserica , judecatoria , notarul ;
 d)familia ca institutie sociala : familia invatatorului Herdeleanu, familia Glandestenilor , familia Bulbuc , familia Vasile Baciu si alti.
 e)destine umane individuale Ion , Ana , George Bulbuc;
II. Roman modern si obiectiv - interfereaza formele literare traditionale cu cele moderne:
 a) formula umanista prin ilustrarea vieti taranesti din Ardeal , in primele deceni ale secolului al xx lea , o adevarata "creatie de oameni si de viata"(art."Cred" , 1924);
 b) obiectivarea romanului romanesc :"pornind de la aceleasi material taranesc,"Ion" reprezinta o revolutie si fata de lirismul samanatorism sau de atitudinea poporanista si fata demeticismul ardelenesc , constituind o data istorica in procesul de obiectivare a literaturi noastre epice."(E. Lovinescu) "M-am sfiit totdeauna sa scriu pentru tipar la persoana I " , marturisea Liviu Rebreanu , intrucat amestecul eului liric in opera ar diminua veridicitatea subiectului .
 c) tehnicile compozitionale sunt moderne :
* Rebreanu construieste doua planuri de actiune care se intrepatrund : pe de o parte destinul lui Ion , iar pe de alta parte viata satului ardelenesc.
*Opera , este monementala , "poate mai mare ca natura " (Eugen Lovinescu)
*Tehnica romanului este circulara , deoarce incepe cu descrierea drumului spre satul Pripas si cu imaginea satuluo adunat la hora si se termina cu imaginea satului adunat la hora si se termina cu imaginea satului adunat la sabatoarea hramului noii biserici si descrierea drumului dinspre satul Pripas.
*Romanul este structurt in doua parti cu titluri sugestive (Glasul pamantuluim"si "Glasul iubiri ") , capitolele au titluri-sinteza ("Inceputul " , "Hora", "Nunta" , "Nasterea" etc).
 Subiectul romanului .Romanul "Ion "este o monografie a realitati satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea Conflictul romanului este generat de lupta apriga pentru pamant . Intr-o lume in care statul social al omului este stabilit in functie de pamantul pe care-l poseda , este firesc ca mandria lui Ion sa-l duca patima devotatoare pentru pamamt . Solutia lui Rebreanu este sa-l casatoreasca cu o fata bogata , Ana , desi nu o iubeste , Florica se va casatori cu George pentru ca are pamant , iar Laura , fiica invatatorului'Herdelea il va lua pe Pintea nu din draoste , ci pentru ca nu cere zestre .
  Persomajul central al carti ,Ion al Glanetasului , este persnaj reprezentativ pentru colectivitatea umana din care face parte prin mentalitatea clasei taranesti si a vremurilor careia ii apartin.
   Actiunea romanului incepe intr-o zi de duminica , in care toti locuitorii satului Pripas se afla adunati la hora tradionala , un curtea Todosiei , vaduva lu Maxim Oprea. Nu lipsesc nici fruntasii satului , invatatorul Herdelea cu familea lui , preotul Belciug si "bocotani" care cinstesc cu prezenta lor sarbatoarea . Hora este o pagina etnografica memorabila prim jocul traditional , vigoarea flacailor si candoarea fetelor , prin lauta tiganilor care compun imaginea unui ritm impetos . Lui Ion ii place Florica , dar Ana are pamant , asa ca el ii face curte acesteia , spre disperaea lui Vasile Baciu , tatal Anei , care se cearta cu Ion si il face de rasul satulu-i "sarantoc". Alexandru Glanetasu , tatal lui Ion , a risipit zestrea Zenobiei , care avusese avere cand se maritase cu el . Vasile Baciu om vrednic al satului , se insurase tot pentru avere cu mama Anei , dar fiind harnic sporise'averea si se gandea sa-i asigure fetei o zestre atunci cand se va marita . Ion , flacau harnic si mandru , dar sarac o necinsteste pe Ana si il obliga astfel pe Vasile BACIU sa i-o dea de nevasta impreuna cu o partee din pamanturi . Obtinand avere ,Ion dobandeste situatie sociala , demnitate umana si satisfacerea propriului orgoliu .
   In celalalt plan , familia invatatorului Herdelea are necazurile sale . Herdelea isi zidise casa pe lotul ce apartinea bisericii , cu invoirea preotului Belciug. Relatiile invatatorului cu preotul se degenereaza cu timpul , de aceea invatatorul se teme ca ar putea pierde tot ce agonisise si i-ar ramane familia pe drumuri . Preotul Belciug , ramas vaduv inca din primul an , are o personalitate puternica , este cel mai respectata om din sat. , avand aproape o autoritate totala asupra intregi colectivitati .
   In sar , domina mentalitatea ca oameni sunt respectati daca au o oarecare agonisire ,fapt ce face ca relatiile sociale sa fie tensionate intre "sarantici" si "bicatani" , intre chibzuinta rostului si nechibzuinta patimilor , ceea ce face sa se dea in permanenta o lupta apriga pentru existenta.
   Destinele personajelor sunt determinate de aceasta mentalitate , de faptul ca familiile nu se intemeiza pe sentimente , ci pe interese economice "In societatea taraneasca , femeia reprezenta doua brate de munca , o zestre si o producatoare de copii. Odata criza erotica trecuta , ea inceteaza de a mai insemna ceva pentru feminitate. Soarta Anei e mai rea , dar deosebita cu mult de oricare femeie , nu "(George Calinescu). Batuta de tata si de sot , Ana , ramasa fara sprijin moral , dezorientata si respinsa de toti , se spanzura . Florica , parasita de Ion ,se casatoreste cu George si se bucura de norcul pe care il are , desi il iubea tot pe Ion.
   Desi asezat la casa lui , din cauza lui patimase , nu se poate multumi cu averea pe care o dobamdise si ravneste la Florica . Sfarsitul lui Ion este naprasnic , este naprasnic , este omorat de George Bulbuc , care-l prinde iubindu-se cu nevasta lui , asadar este o crima pasionala .
    Finalul romanului surprinde satul adunat la sarbatoarea sfintirii noii biserici , descrie drumul care iese din Pripas , viata urmandu-si cursul.
     Intr-o'alta perspectiva , satul'este ilustrat in relatiile cu regimul admimistrativ si politic austro-umgar . Realitatile social-concrete ale raportului'dintre instii si oameni sunt prezentate obiectiv de Rebreanu , prin fapte , prin situatii in care eroii romanului se gasesc in cinflicr cu autoritatile . Cei mai afectati sunt intelectualii , deoarece si slujbasii si autoritatile inabuse orice prilej constiinta asupriiri nationale care'se manifesta cu predilectie la aceasta clasa sociala si nationala pe cai legale ; profesorul Spataru este un extremist , pe cand Titu Herdelea , cu aere de poet , este un entuziast .
  Liviu Rebreanu isi lasa personajele sa actioneze liber , sa-si dezvaluie firea , sa izbucneasca in tensiuni dramatice , sa-si manifeste modul de a gandi si de a se exprima.