Probleme de Fizica-Evrika-Mihail Sandu by Sorin Marian

Amintiri din copilarie rezumat

Amintiri din copilarie rezumat
 PARTEA I
   Amintiri din copilarie este cartea de aducere rezumat aminte a copilariei a lui Ion Creanga.Operei Amimtiri din copilarie i se stabilesc de la inceput coordonatele spatio-temporale , in Humulesti si timpul varsta fericita a copilariei.
 Aceasta opera Amintiri din copilarie a fost spusa din nevoia copiilor care nu vroiau sa invete.
  Ion Creanga isi aduce aminte de zilele in care parintele a instituit regula ca in fiecare sambata copii sa fie examinati la ceea ce invatasera in saptamana precedenta. Preotul vrand sa dea exemplu o asculta pe fiica-sa care nu stie si primeste pedeapsa iar ceilalti prind drag de carte.
 Intr-o zi primaru sub pretexul ca veea sa " faca curatenie" dar in loc de curatenie are loc o inrolare in armata a lui Bzadita Vasile care este dus la Piatra Neamt incatusat.
 Persojul principal al Amintiri din copilarie este trimis de mama-sa Smaranda cu varul Dumitru la Brosteni , la scoala.

  Nica nu se adapteza noilor conditi si ca urmare i se intampla urmatoarele intamplari: Taierea pletelor , Caderea in Ozana, locuirea in gazda la Irinuca de unde se imbolnavesc de raie careia ulterior ii distrug casa urmata de fuga pe pluta pe Bistrita acasa
      PARTEA II

  In partea II Ion Creanga povesteste peripetiile copilariei sale.
                      La cirese.
  Lui Nica ii se face pofta de cirese si se gandeste sa se duca la Ion varus-o. Ii spune matusii'ca vreia sa-l ia pe Nica la scaldat , dar se intoarce la cires. Matusica il zareste sii zice "Aici tii scaldatul ghiavole" . Nica se da pe o creanga laterala jos dupa care se alearga prin canepa pe care o culca la pamant . Ion Creanga poveteste ca tot restul zilei a fost cuminte. Seara vine primaru cu mos Vasile sa-i plateasca canepa.
De platit ii plateste dar si taicas-o ii plateste lui Nica.
                      Pupaza din tei
  Nica era sculat in fiecare zi de o pupaza alturi de tot satul. Intr-o zi il trimite Smaranda la pamant cu mancare iar el in drum spre pamant aude de unde vine csntecul pune o piatra in fata scorburii si duce mancare la pamant.

 Cand se intoarce ia pupaza si o pune in pod. Se duce sa o vanda la iarmaroc dar un mosneag se preface ca o cauta de oua si da drumul.


 Intorcandu-se acasa afla ca mama-sa si tata-sau plecasera la iarmaroc iar matusesa ii sculase tot satul in cap. Dar cum ajumse si el acasa aude si pupaza.
                       La scaldat
  Nica este ruat de mama-sa sa stea acasa cu sora cea mica , ca ea nu-si mai vedea capul de treburi . Nica fuge la scaldat. Maica-sa ii ia hainele si-l lasa gol pusca.
  Acesta ajunge cu chim cu vai prin gradinile vecinilor si seara deabia ii da maicasa ceva de mancare pentru ca-i ascultator.

     PARTEA III
 Acum Nica era adolescend perioda in care invata la Scoala domneasca de la Targul Neamtului si scoala de catihesti dim Falticeni. Acest capitol urmareste viata sa cu colegi , dar si cu prieteni din copilarie stand la Pavel Ciobotaru aducandu-si mancare de acasa si ingrijindu-se iarna de lemne de foc.
   PARTEA IV
  Acest capitol se axeaza pe o plasare in timp si spatiu anul 1885 satul Humulesti . Dorinta Smarandei era sa-l faca preot asa'ca se dice la seminarul din Socol.

Baltagul

Tiganiada

       

de Ion Budai-Deleanu

- prezentare generala -

        ( Tiganiada de Ion Budai) Actiunea operei "Tiganiada sau tabara tiganilor" se desfasoara in Muntenia in sec. al XV-lea, si are in centru ei tigani  , Ion Budai  plaseaza actiuneain vremea lui Vlad Tepes care avea de dus o lupta crancena impotriva turcilor. Vlad Tepes a inteles bine politica de centralizare a statului feudal(adica includerea tuturor categoriilor si tigani); s-a sprijinit pe tarani(inclusiv tigani) si targoveti, ingradind privilegiile boierilor si amenintandu-i cu decapitare pentru tradare.
 Tiganiada-Prolog

  Tiganiada Cantecul I

  Tiganiada Cantecul II 

  Tiganiada Cantecul III 

  Tiganiada Cantecul IV
  
  Tiganiada Cantecul V
  Tiganida Cantecul VI
  Tiganida Cantecul VII 
  Tiganiada Cantecul VIII 

   Tiganiada Cantecul IX
    Tiganiada Cantecul X
    Tiganiada Cantecul XI
    Tiganiada Cantecul XII

  Desi scopul capodoperei nu este cel eroic, ci cel satiric la adresa tiganilor ( prin tigani se intaleg si altii care tocmai asa au facut si fac", ,,find tigani ca si tine - am socotit cuvios lucru de a scrie pentru tigani nostri..., din << Epistolie inchinatoaree >>) - Ion Budai reliefeaza figura temperara a lui Vlad Tepes. ,, Cand iaca vestea in trambita suna/ Ca vin turcii cat frunza si iarba, / ca robiei tara  sa supuna", boierii au luat-o la "fuga oarba"; ,, Numai Vlad cu inima neinfranta/ Si inarmat pre paganul asteapta/ Nmic de la scopos sa nu-l dezminte;/ Toate oranduieste, toate indreapta/ Spre pieirea paganilor gloate,/ Tocma sa fie nenumarate." Portretul eroului se implineste cu fiecare episod narat in stil epopeic: ,, Asa Vlad urmand ostii cei mare/  Turcesti ordiile despartite/ Neastepetat inainte le sare/ De prin locuri ascunse, dosite./ Si atata stie a-i zatigni (stanjeni) de bine/ Cat nici macar unul viu nu ramane."/(Tiganiada )

Scriitorul patriotic Ion Budai era constient ca numai prin lupta poporul nostru poate sa se elibereze de sub jugul turcesc. ,,Lantul robiei" poate fi lupt prin lupta, cutezanta si daruire:

            ,,Un coif in cap, o sabie in dreapta,

            Inima in piept si scutul in stanga,

            Ca virtute si minte desteapta.

            Acestea sunt care pot sa infranga

            Lantul robiei tare cumplite,

            O neamul mieu de tot ovilite!"

   Expozitiunea si conflictul se cuprind in Cantul I printr-o atmosfera de real si fantastic, prin note de comic si de satiric.Tigani Urgia, fiica tiganu Satan si a Zavistiei se amesteca malefic: ,, Singur acel Vlad, de-l lasi in pace/ Gata-i prapadi paganimea/ Si-atuncea iadul tau ce face?/ Unde-ti va salva si ,,marirea"? " / Satan prin ,,ochean" vede tabara lui Mahomet, hotarand s-o ajute si vede si ,,tabara tiganeasca", intre Alba si Flamanda adunata, ,,parasindu-si viata pribeaga". (Voda le stabilise locul definitiv la Spateni intre Barbatesti si Inimoasa). Draghici batranul le spune ,,faceti-va buni asezaminte", ,,intr-o minte si o voie", ,,sa va prindeti de maini", altfel ,,Nice veti face un neam pa lume, / Ci veti fi fara tara si nume".

   Ion Budai  este un ,,excelent observator si pictor al aglomerarilor umane, al maselor vazute sub aspect colectiv" - ( Alexandru Piru). Armele, steagurile, harmalaia, numele date conducatorilor vizeaza irnoa, umorul spre a reliega scene satirice si comice. Prin fata lui Voda defileaza ciuzarii, zlatarii, fierarii, caldararii, lingurarii, aurarii. Prima ,, Ceata a lui Goleman vestita / Toti ciurari si feciori de acasa / Vai de acela care-i intarata!", ,, Armele lor cele mai cumplite/ Era furce si rude (prajini) de satra / La varf cu fier ager tinuite", ,, Steagul de manza codalba o piele/ Le era de un parang avinata pe care se aflau panglici rosi si un cerc de lemn al unui ciur, si cantau toti ,,lela". ,,Inimosul Tandelier" conducea aurarii cu ,,Sulite", ,,Sabii", ,,Steagul a sulita era toata/ De aur cu codoriste vopsita/ Si un flutur de argint invrastata / Iar orchestra bine randuita./ Canta mars in dible s-alute, / Batand la dobe anume facute."

            Ion Budai lui Parpanghel ii face un portret cu simpatie, fara note comice. T. Vianu apreciaza frumosul ,,ca un izbutut estetic", ,,ca o sinteza de mai multe atitudini si interese". Fantezia scriitorului reliefeaza o alta dispozitie sufleteasca, contemplativa pentru coducatorul argintarilor. ,, Tanarul Parpanghel mandru in fata"; mergea calare. ,,Era nalt si ghizdav la faptura, / Bun lautariu, pre bun cantaret, La toate faptele cu masura,/ Iara de inele mester ales..."

            In ,,Tiganiada", ,,sursa folclorica este vizibila in afara de improspatarea limbii cu sevele graiului folosit de popor - si in utilizarea fantasticului popular, atat in elementele de demonologie, cat si in prezentarea supranaturalului crestin, ori in descantece, vraji, traditii, credinte. Bogatul filon popular alimenteaza, fara indoiala, verva grasa, bunul simt al realitatilor evidente, bonomia tulerica frusta si reconfortanta, jovialitatea robusta ce se intalnesc in opera Tiganiada. Toate acestea legitimeaza expresivitatea autentica a multor imagini, incepand cu scenele mici ca intindere si semnificatie si sfarsind cu tablourile de vaste perspective". Raiul despre care povesteste (la nunta sa) Parpanghel ,,este edenul pantagruelic al opulentelor desfatari gastronomice, jinduita intrupare a visului celui ce a indurat lipsuri si nevoi si a rabdat de foame" - (Ioana Oana). Descrierea pitoreasca prin enumerari creeaza tabloul fantastic: ,, Dealurile si coastele toate / Sunt da cas, da branza, da slanina;/ Iar muntii si stance gurguiate / Tot de zahar, stafide, smochine;/ De pe ramuri da pa copaci / Spanzura covrigi, turte, colaci".

,,Raiul e gradina desfatata/ Intre ceriu si intre pamanat sadita", sunt numai zile senine, ,,o primavara mangaioasa", pe jos sclipesc ,,pietre scumpe si margele", ,,graunte de aur". Parpanghel l-a intalnit pe stramosul lui Jundadel - prooroc; acesta i spune ca ,,multe asteapta pe tigani rele" de va sosi ,,Ziua ha plina de bucurie"; ,,Stramosul ii dete un inel". Alegoria impresioneaza fiindca devine o modalitate (pentru marele carturat I. Budai-Deleanu) sa arate starea social-politica si istorica a celor trei Tari Romanesti. Indemul este transat: ,,Ian cauta tu prin hast inel/ Aici in hasta fantana afunda", incat Parpanghel are revelatia nebanuita:

            ,,Zarii intaiasi data trii fete

            De imparat, ca si cand ar fi robite -

            Amar plangand, nici voind sa invete;

            Pre talhari cu lacrimi umilite

            Sa salea sa plece spre omenire.

            Iar ei n-arata nici o simtire."

            ,,Doua dintr-inse era imbracate

            Ca neste doamne stapanitoare,

            Dar totusi facea slujba de argate;

            Iara una se invasmata ovilitoare.

            Da roaba era silita a face

            Orice rapitorilor sai place".

      Iadul este pedepsitor, conceput prin fantasticul popular: "Nici un soare acolo lumineaza", ci "Numai vapaile fac raza", "rauri de foc", "cazane cu smoala", dracii sunt "in pielea goala", "cu coarne in frunte, cu nas de cane", "coade spane", "ochi de buha", "picioare de capra", "si aripi de liliac in spinare". Sunt supusi caznelor (satira este vehementa) "Vanzarii si hainii ce vand sange nevinovat pentru bani", "Tiranii crunti si fara omenie/ Sed legati pe tronuri infocate", "Domnii si boierii/ Care jupesc pe bietul taran" sunt hraniti "cu catran", si in loc de apa sunt adapati cu "fiere multa amara"; Judecatorii ce lua mita/ Sa faca strambatate" sunt pusi sa cazneasca "pentru pita". Grotescul, uratul, viziunile de cosmar, terifiante concura la imaginile acestea in care bautura devine "pacura, smoala, rasina aprinsa", iar hrana "jar cu spuza deasa". Satira nu cruta nici tagma bisericeasca: "Papa vinde darurile sfinte/ Pentru galbenasi, iar patriarhul/ Din Vizant le cumpara inainte", "Toti isi prevad cele cumparate/ Ce trebuie sa fie in dar date". 

            Tigani ajunsi la locul prestabilit au dorit sa hotarasca forma statului pe care sa-l intemeieze. Sfada este tulburatoare, spiritele se agita. In cele din urma tigani se hotaraste ca fiecare ceata sa vina cu un delegat tigan la adunare.

           Tigani prin vocea lui Baroreu sustineau monarhia, el vrea "o valva" (autoritate) stapanitoare cum este "un Dumnezeu, un suflet, un soare", "Cum trupupl omenesc un cap are/ Care poarta si povatuieste/ Toate celelalte madulare...". Slobozan - cel care sustine republica - critica monarhia caci cu timpul "se muta in despotie", Monarhul "este neajuns la minte" sau "trandav, nebagatoriu de sama", impresurat cu "curteni sau ciocoi de curti", "vicleni", "fara lege", "plini de intrige", incat "Strambatatea isi pune tronul sus,/ Robia lanturile-si gaseste/ Tirania toate obladuiest". Metaforele depreciative vehiculeaza ideile - monarhul "Este un vierme pus la radacina/ A unui copaciu cu desfatate...", "Acel mititel Carete (cariu)/ Pe incet dedesupt incepe a roade/ Maduha imprejur si pe indelete...".

         Slobozan sustine forma statala  - republica "patria ca dulce mama", iar"omul slobod il face si viteaz", "Ba-l mangaie in vreme de nacaz"; "In republica omul sa radica/ La vrednicia sa cea deplina/ Fie de viata mare sau mica".( tiganiada )

      Se sustine si o forma intermediara pentru creerea noului stat tigan 'dento-aristo-monarhiceasca", fiindca "Toti oamenii la fire/ Sa nasc intr-un chip, prin o tocmeala,/ Nice s-afla intre dansii osabire" (ideea dreptului natural, oamenii sunt egali in fata naturii). Socoteste ca legile rationale pot aduce binele: "Legea sa fie, sa ne domneasca", "sa izvodim", "legi bune si drepte". De asemenea, "nici o dregatorie/ Sa fie pururea traitoare/ C-acesta-i un fel de despotie", caci "dregatorii sa muta in orinda" si rod "Frunza pomului cetatenesc"; ,,Norodul are sa stapaneasca/ Prin persoanele alese delagate". Scriitorul pare a imbratisa aceasta forma de organizare a statului. Prin glasul lui Janalau se cristalizeaza aceasta idee:

            " Adica pusera sa nu fie

            Stapanirea lor nici monarhica,

            Nici orice feliu de aristocratie,

            Dar nici cu totul democrateca,

            Ci demo-aristo-monarhiceasca

            Sa fie si asa sa se numeasca".

      (Tiganiada ) ,,In cultura si literatura noastra, figura lui Ion Budai este cu totul remarcabila, iar opera sa prezinta o importanta deosebita, bogata in semnificatii. Personalitatea masiva de carturar crescut din realitatile romanesti si permanent transilvanean vadeste in activitate sa o suma de preocupari strabatute de elanul unui inalt ideal patriotic, social si national" - (Istoria literaturii romane. Edit. Academieiion rezumat).

In vreme de razboi - rezumat

 Nuvela In vreme de razboi rezumat este constituita din trei capitole ce constituie cele trei etape ale trecerii progresive a lui Stavrache prin obsesie, pana la nebunie. Primul capitol prezinta identitatea lui Iancu: preot si talhar, ducand astfel o viata „dubla”, si pe cea a fratelui acestuia, negustorul Stavrache, ce apare ca un om muncitor, chiar ideal.
Lucrurile se incurca rapid, asa incat preotul Iancu, speriat ca va fi prins, ii marturiseste fratelui sau faptele comise si-i cere ajutorul, un sfat ce l-ar putea scapa. Intamplator, tarziu in acea nopate, la hanul lui Stavrache poposesc mai multi voluntari tineri ce se indreptau catre Dunare, la razboi. Hangiului ii vine idea de a-l trimite ca voluntar pe front, „salvandu-l”, insa cu intentia ascusa de a-i acapara averea.
 Insa, o data cu mostenirea, Stavrache preia si obsesia posibilei intoarceri a fratelui.
 Capitolul urmator este o „detaliere” a conflictului psihologic suferit de negustor. In cosmarurile lui, Iancu apare mai intai in haina vargata, de ocnas, gata sa-l ucida si apoi intr-o tinuta militara-de capitan. De fiecare data, el duce o lupta imaginara cu imaginea fratelui sau, concepand-o chiar ca o lupta pentru supravietuire.
 Ultimul capitol prezinta inclestarea dintre cei doi frati. Obsesia negustorului se transforma in realitate deoarece Iancu vine sa-i ceara bani- ii cheltuise deja pe cei ai regimentului.
Stavrache refuza orice compromis si initial clacheaza, apoi se lupta aprig cu fratele sau, insa lupta se sfraseste rau pentru amandoi: Stavrache moare cantandu-si singur „popeste”, iar Iancu ramane sarac.
ion rezumat

Pupaza din tei- rezumat -pe scurt - Amintiri din copilarie - povestire

 Pupaza din tei rezumat este o povestire din Amintiri din copilarie Pupaza din tei este o povestire plina de peripeti din viata scurta a lui Ion Creanga.
 Actiunea este plasata intr-un sat , mai exact Humulesti . Mama sa Smaranda il trezeste de dimineata spunand ca sa se scole ca-l spurca pupaza. Nica este trimis pe camp la un loc unde avea oameni la munca sa duca mancarea .

 Aude pupaza dintr-un tei si baga mana sa o ia dar se sperie de pasare , pune o piatra la intrarea in scorbura si pleaca sa duca mancarea.

Rezumat Ion

 Rezuamt Ion , este un taran ambitios ca re doreste sa se imbogateasca. O vede pe Ana si Florica una bogata iar alta saraca. Desi ii era mai draga Florica isi spune ca nu se poate insura cu ea asa ca o joaca pe Ana .
 O dezonoreaza culcandu-se cu ea fara sa fie insurati , ca sa i-o dea Vasile Baciu.
 Ana face un copil ea se spunzura din cauza raului tratament iar copilul moare.
 Ion se indreapta spre Florica , care se insurase cu George , un alt baiat bogat, care il omoara cu  o sapa.
 Romanul se termina cu drumul care iese din pripas

Romanul Baltagul intreg

Romanul Baltagul

Romanul Baltagul by Lau Bv

                                                    1    2

Baltagul rezumat

                                             Baltagul
 Romanul Baltagul rezumat , aparut in 1930 , este un adevarat "poem al naturii si al sufletului omului simplu , o <> in dimensiuni mari"(George Calinescu) . Versul moto : Stapane , stapane , /Mai cheama si-un cane " argumenteaza viziunea mioritei a mortii, careia Sadoveanu ii da o noua interpretare , aceea a existentei duale ciclice , viata-moarte si din nou la viata.
 Romanul a fost scris in numai 17 zile si are ca surse de inspiratie balade populare de la care Sadoveanu preia idei si motive mitologice romamesti"Salga"(preia setea de implinire a actului justitiar , de infaptuirea dreptatii ce domina toate faptele eroice),"Dolca" (preia ideea profundei legaturi a omului cu animalul credincios) , "Miorita " (tema , com moivul , conflictul , discursul , epic simplu , conceptia asupra mortii sunt numai cateva dintre cele mai semnificative.)
  Romanul ilustreaza lumea arhaica a satului romanesc , sufletul taranului moldoveanu ca pastrator al traditiei si al specificului national, cu un mod propiu de a gandi , a simti si a rectiona in fata problemelor cruciale ale vietii.
  Mit si traditie
 Titlul este simbolic , intrucat in mitologia autohtona baltagul este arma magica si simbolica

ion rezumat de Liviu Rebreanu

                                   1 2 ipage

Ion  rezumat , de Liviu Rebreanu rezumat pe scurt,un taran ambitios care dorea sa aiba pamant mult o vede pe Ana , bogata  urata si pe Florica saraca la fel ca si el dar frumoasa . Tatal Anei Vasile Baciu , ii spune sa plece de langa fata lui fiindca e data lui George , fiindca avea zestre multa, ajungand pana aproape la bataie dar sunt opriti de sateni aceasta constituind intriga.

  Ion se razbuna pe Vasile Baciu necinstindu-i fata dar si pentru zestre care urma sa o primeasca.

  Ion il forteaza pe Vasile sa-i dea fata si tot ce agonisise. La nunta Ion isi da seama de sentimentele sale pentru Florica si cat de urata e Ana. Deoarece nu facuse nici un act , care sa dovedeasca trecerea bunurilor din proprietatea lui Vasile in  propietatea lui Ion , Vasile nu-i mai da toate pamanturile.

  Ana este batuta de taica-sau iar Ion o foloseste ca motiv al santajului. Mediatorul este preotul Belciug , iar Ana nu devine alceva decat moneda de schimb . Ana se sinucide , iar copilul  care moare si el nu-i naste nici un resentiment, deoarece el ii privea ca niste garanti .

   Acum ca avea pamant incepe sa-l strige glasul iubiri. Florica se insoara cu George , iar finalul este unul tragic.

  George il omoara pe Ion in  curte , averea lui Ion trece in propietatea biserici iar romanul se termina cu drumul ce iese din Pripas.
  
ion liviu rebreanu comentariu
Liviu Rebreanu
comentariu Ion

                                              

Selling gold and silver

Selling gold and silver
Selling gold and silver is one of the best business, that because the silver and the gold prices are pretty big and it can vary a lot il long periods.The price of silver is about 20 USD and the price of gold is about 40USD.
In my opinion is one of the easiest ways to get rich. What you have to do is just to buy the gold when the price is low, wait to get a good selling price and sell it. After you just wait to get a good buying price and repeat the process.
This period is very good for gold and silver buying because the prices dorped down a lot and you can get a good profit at selling.Usually wait until the price grow at 60-70 to gold and 30-35 to silver and you will have great income and more money to invest at the next cycle.
Gold and silver selling is easy and profitable so is one of the best business but it have one minor disadvantage, that you must wait some time to get a good profit, but if you buy a lot of gold you don’t have problems with that.
Good luck in that business!

La medeleni rezumat de Ionel Teodoreanu

Rezumat  La Medeleni este un roman compus de scriitorul controversat Ionel Teodoreanu a cărui acţiune se petrece în vara anului 1906, in Moldova la moşia familiei Deleanu. Romanul este compus din 3 volume (I.Hotarul nestatornic; II.Drumuri; III.Între vânturi) apărute între anii 1925-1927.
 Personajele principale sunt trei copii – Dănuţ, Olguţa şi Monica – cu ajutorul cărora scriitorul evidenţiază procesul de formare a personalităţii. Dănuţ este un copil care evadează în lumea lecturilor specifice unui copil, Olguţa este deşteaptă, autoritară şi cu un spirit realist iar Monica întruchipează feminitatea, trecând în egală măsură de partea Olguţei sau a lui Dănuţ. Dănuţ este o fire calmă dar care îşi pierde răbdarea de îndată ce este atacat de Olguţa, sora lui. Cei doi fraţi duc un război continuu, acesta fiind potolit deseori de Monica. Blândeţea şi generozitatea Monicăi se datorează iubirii neîmpărtăşite pe care o are pentru Dănuţ pe tot parcursul acţiunii.
 Deznodământul romanului ne prezintă transformarea şi nivelul de maturitate la care ajung cei trei, copii fiind odată. Olguţa, diagnosticată cu cancer, se sinucide înainte de a-şi îndeplini visul de a călători în America şi de a se căsători cu Vania, un bărbat mult mai în vârstă, dar de care era iremediabil îndrăgostită. De asemenea, abia ajuns la maturitate Dănuţ realizează dragostea pe care a purtat-o de-alungul timpului pentru Monica, ajungând în final să se căsătorească.

 Moşia „La Medeleni” va fi vândută de familia Deleanu după moartea Olguţei, pentru a uita amintirile dragi întipărite pe acele meleaguri.
                      1    2